Un adolescent s-a prăbușit în pauza de prânz după ce s-ar fi înecat cu mâncare. Deși în stația centrală a Ambulanței se afla liber un echipaj cu medic, coordonatorul a decis trimiterea unei ambulanțe fără medic. Băiatul a murit după aproape două ore de resuscitare.
O tragedie evitabilă a zguduit joi o comună din județul Bacău. Robert, elev în clasa a VIII-a la școala gimnazială din Vlădnic, s-a prăbușit în curtea unității de învățământ în pauza de prânz, după ce s-ar fi înecat cu o bucată de sandviș. Deși profesorii au intervenit imediat și au alertat imediat serviciile de urgență, băiatul nu a mai putut fi salvat — în parte, susțin martorii și datele anchetei, din cauza modului în care a fost gestionată intervenția Serviciului Județean de Ambulanță Bacău.
Cum s-a desfășurat tragedia
Apelul la 112 a fost înregistrat la ora 12:32. Un echipaj cu asistent medical a plecat din stație două minute mai târziu și a ajuns la școală la 12:59, după un drum de aproximativ 20 de kilometri. Resuscitarea a început la 13:01.
Între timp, asistentul a solicitat sprijin suplimentar — o ambulanță cu medic. Aceasta însă nu a mai ajuns la timp: medicul era deja plecat la un alt caz și a putut ajunge la școală abia la ora 14:22. La 14:38, manevrele de resuscitare au fost întrerupte fără succes. Medicul a declarat decesul.
Profesorii, primii la datorie
Până la sosirea primului echipaj medical, cadrele didactice au fost singurele care au acționat. Profesorul de sport a început resuscitarea, urmat de alți colegi. Școala nu dispunea de cabinet medical și nici de asistent sau medic angajat. Două doctorițe de familie din comună au ajuns rapid la fața locului, dar eforturile tuturor nu au fost suficiente pentru a-l stabiliza pe Robert.
Echipajul cu medic era liber în stație
Investigațiile ulterioare au scos la iveală un detaliu care a stârnit indignare publică: în momentul apelului la 112, în stația centrală SAJ Bacău se aflau disponibile două echipaje — unul cu medic și unul cu asistent medical. Coordonatorul de serviciu a decis trimiterea ambulanței fără medic, apreciind că situația nu impune prezența unui doctor.
Medicul rămas în stație nu era implicat în nicio altă intervenție. A așteptat în unitate aproximativ 15 minute, după care a plecat spre un alt caz — ajungând la școală abia după aproape două ore de la primul apel.
Conducerea SAJ Bacău, prinsă în contradicții
Directoarea instituției, Aura Crețu, a declarat inițial că în momentul apelului nu exista niciun medic disponibil în stație. Ulterior, a recunoscut că a aflat abia joi seară că un echipaj cu medic se afla de fapt acolo, liber.
Medicul coordonator Sorin Gheorghe Enescu a justificat decizia spunând că „natura apelului nu era de așa o gravitate” și că ambulanța de tip B, cu asistent, este mai ușoară și poate ajunge mai rapid la destinație. Declarațiile sale contrazic flagrant circumstanțele reale ale cazului.
Dosar penal, comisii de control
În urma tragediei, poliția a deschis dosar penal pentru ucidere din culpă. La SAJ Bacău au fost declanșate controale, iar conducerea instituției a constituit o comisie internă formată din doi medici, cu misiunea de a verifica modul în care au fost alocate resursele în dispecerat și dacă au fost respectate procedurile în vigoare.
O problemă structurală, nu doar un incident izolat
Cazul readuce în discuție o realitate dureroasă a sistemului medical de urgență din România. SAJ Bacău dispune de doar șapte medici în stația centrală, deși județul are alte opt substații, unele dintre ele funcționând fără medici. La Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Bacău există o mașină de terapie intensivă mobilă care teoretic ar putea interveni oricând, însă și aceasta suferă de același deficit cronic de personal. Angajările sunt în prezent blocate.
Moartea lui Robert nu este doar povestea unui copil care s-a înecat cu mâncare în pauza de prânz. Este și povestea unui sistem în care minutele pierdute între dispecerat și intervenție pot dicta sentințe ireversibile.
Elev de 15 ani mort la școală în Bacău: ambulanța cu medic era disponibilă, dar nu a fost trimisă
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.