Scena politică românească se pregătește pentru o nouă schimbare la vârful executivului. Președintele Nicușor Dan urmează să anunțe în cursul zilei de joi desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, potrivit mai multor surse politice convergente. Tomac va avea la dispoziție 10 zile să formeze un guvern și să convingă partidele să îl voteze în Parlament, iar executivul propus ar urma să fie unul tehnocrat.
Dar cine este, de fapt, Eugen Tomac?
Un basarabean ajuns în inima politicii românești
Eugen Tomac s-a născut la 27 iunie 1981 în satul Babele (Ozerne), din regiunea Odesa, Ucraina, într-o familie de români basarabeni. Crescut într-un mediu profund atașat valorilor naționale, a înțeles încă de tânăr importanța păstrării limbii și culturii române. A urmat cursurile Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni și a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității București, unde a urmat și un program de masterat și doctorat.
Este membru fondator și președinte al Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni, înființată în 2000, și membru fondator al Centrului pentru Educație Democratică. A desfășurat mai multe proiecte în colaborare cu Ambasada SUA la București, în cadrul cărora a implementat programe de educație civică în zone rurale defavorizate din România.
De la Cotrocenii lui Băsescu la Bruxelles
Cariera sa politică s-a construit în jurul temei românilor din diaspora și a relației cu Republica Moldova. Parcursul instituțional a început în 2006, când a fost numit consilier în cadrul Administrației Prezidențiale, în timpul mandatului lui Traian Băsescu, devenind rapid unul dintre apropiații fostului șef al statului.
Între 2009 și 2012 a ocupat funcția de secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, mandat pe care l-a continuat și în Executivul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. În 2012 a demisionat din funcție pentru a intra în Parlament, devenind ulterior unul dintre fondatorii și liderii Partidului Mișcarea Populară. În perioada 2012–2019 a fost deputat în Parlamentul României, iar din 2019 este europarlamentar în cadrul grupului Renew Europe.
Sub conducerea sa, PMP a promovat o agendă proeuropeană, cu accent pe reformă administrativă, consolidarea clasei de mijloc și susținerea Republicii Moldova pe drumul către Uniunea Europeană. Activează în Comisia pentru Cultură și Educație și în delegațiile pentru relațiile cu Republica Moldova, Serbia și Parteneriatul Estic. Este cunoscut pentru pozițiile ferme privind democrația, statul de drept și combaterea propagandei ruse, fiind printre primii politicieni români care au cerut sancțiuni împotriva Federației Ruse după izbucnirea războiului din Ucraina.
Legătura cu Nicușor Dan
Eugen Tomac l-a susținut pe Nicușor Dan în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, iar în octombrie 2025 a fost numit consilier onorific al președintelui pentru relația cu românii de pretutindeni. Partidul său l-a sprijinit totodată pe Nicușor Dan și măsurile propuse de acesta în Consiliul General al Primăriei Municipiului București. Ce avere are Eugen Tomac? Conform declarației de avere depuse în 2024, Eugen Tomac deține, împreună cu soția sa Diana Postică, două proprietăți imobiliare în Belgia: un apartament de aproape 96 de metri pătrați în Bruxelles și o casă de 352 de metri pătrați în Charleroi. Pe teritoriul României, cuplul deține două terenuri intravilane — unul de 1.300 de metri pătrați în localitatea 23 August, județul Constanța, și un altul de aproape 4.000 de metri pătrați lângă Cheile Bicazului, în județul Neamț. La capitolul mijloace de transport figurează un Audi Q5 și o Dacia Sandero.În conturi bancare și fonduri de investiții, Tomac declară aproximativ 130.000 de euro. Declarația mai consemnează și active digitale — criptomonede — evaluate la circa 28.600 de dolari.Pe lângă datele din declarația oficială, în spațiul public au apărut recent și informații despre legăturile familiei cu fonduri europene. Firma soacrei sale, Maria Postică, a beneficiat în 2025 de fonduri PNRR în baza unui contract cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Soția europarlamentarului a figurat pe statul de plată al aceleiași societăți, iar la datele de contact din proiect apare și cumnata sa. Eugen Tomac a negat orice implicare: „Nu am nicio legătură cu acel proiect, nu am fost implicat.”
O misiune aproape imposibilă în Parlament
În ciuda negocierilor formale și informale din ultimele zile, Nicușor Dan nu a reușit să obțină o majoritate parlamentară, dar intenționează să îl propună oricum pe Eugen Tomac, pentru a pune presiune asupra partidelor. Pentru învestirea unui nou Cabinet este nevoie de minimum 233 de voturi în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. PSD rămâne cel mai mare partid parlamentar, cu 128 de aleși în cele două Camere, urmat de AUR cu 90, PNL cu 76, USR cu 59 și UDMR cu 31 de mandate.
Ce spun partidele
Reacțiile din tabăra politică sunt departe de a fi încurajatoare pentru viitorul premier desemnat. Principala problemă invocată nu este numele propus, ci componența viitorului Guvern și influența pe care PSD ar putea să o păstreze în administrație.
PNL a transmis că nu va vota un Guvern în care ar urma să fie numite persoane apropiate social-democraților. Liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, a întrebat retoric de ce Eugen Tomac ar renunța la mandatul de europarlamentar pentru „o aventură de acest gen”.
USR, prin vocea eurodeputatului Dan Barna, a transmis că nu va susține niciun Guvern în care PSD rămâne „creierul României”. Senatorul Cristian Ghinea a calificat public ideea unui executiv tehnocrat condus de Tomac drept „o idee proastă”, avertizând că într-o astfel de formulă PSD ar deține puterea reală.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a precizat că nu crede că va funcționa un guvern tehnocrat cu Eugen Tomac premier, adăugând că nu a fost contactat de acesta.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a condiționat participarea la guvernare de existența unui program care să fie „exact inversul măsurilor pe care le-a luat guvernul Bolojan”.
PSD nu exclude susținerea pentru Eugen Tomac, însă reacțiile au fost prudente. Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, s-a limitat la un comentariu diplomatic: „În principiu, Eugen Tomac este o persoană cu bun simț. Va trebui să vedem și ce își propune.”
Drumul spre Palatul Victoria rămâne, deocamdată, plin de obstacole. Dacă nici a doua desemnare nu va trece votul Parlamentului, România se va îndrepta inevitabil spre alegeri anticipate.
