O grupare organizată a reușit, timp de cinci ani, să păcălească sistemul de pensii din România cu acte false de vechime în muncă, provocând un prejudiciu de aproape 7 milioane de lei din bani publici. Procurorii DIICOT, sprijiniți de polițiști și jandarmi, au făcut astăzi 30 de percheziții în București și șapte județe din jurul Capitalei, inclusiv Constanța și Galați.
Povestea, așa cum reiese din ancheta procurorilor, este simplă și, în același timp, revoltătoare: din 2018 încoace, un grup de șapte oameni, printre care doi funcționari publici, a folosit firme fantomă și asociații fără nicio activitate reală pentru a „angaja” pe hârtie sute de persoane. Aceste persoane nu au călcat niciodată la locul de muncă respectiv, dar în sistemul informatic al ANAF apăreau declarații fiscale care arătau că au lucrat și au plătit contribuții.
Prețul unei vechimi în muncă inventate din nimic: între 15.000 și 50.000 de lei. Cu acest „istoric” fals, oamenii mergeau apoi la Casele de Pensii și obțineau fie o pensie mai mare, fie chiar dreptul de a ieși la pensie, deși nu ar fi avut această posibilitate în mod normal.
Cifrele sunt greu de digerat. Peste 860 de persoane au primit vechime falsă în muncă. Peste 170 dintre ele au folosit efectiv aceste acte pentru a-și mări pensia sau pentru a se pensiona. Paguba calculată de anchetatori, până la finalul anului 2024, este de aproximativ 7 milioane de lei, iar procurorii spun clar că suma continuă să crească.
Dincolo de cifre, cazul spune ceva mai grav despre statul român: un sistem care ar trebui să verifice riguros vechimea în muncă a cetățenilor a fost păcălit ani de zile cu declarații completate online, fără ca nimeni să tragă vreun semnal de alarmă. Grupul nu a avut nevoie de metode sofisticate, ci doar de acte de identitate ale unor oameni vulnerabili, firme moarte pe hârtie și complicități în interiorul sistemului. Într-o țară unde milioane de pensionari trăiesc cu sume care abia acoperă facturile, alții își cumpărau, cu bani gheață, o pensie mai grasă din declarații false.
Ancheta arată și cum a funcționat practic rețeaua: un nucleu de șapte persoane lua deciziile, identifica firmele și asociațiile potrivite, colecta banii și introducea datele false în sistemul ANAF. În jurul lor, alți 13 suspecți făceau legătura cu clienții, ofereau „consultanță” pe teme de dreptul muncii și pensii și ajutau la strângerea documentelor. Totul funcționa fără șef, pe principiul colaborării între egali, ceea ce arată un grad ridicat de organizare.
Audierile au loc la sediul central al DIICOT. Persoanele cercetate beneficiază, potrivit legii, de prezumția de nevinovăție, până la stabilirea definitivă a vinovăției de către instanțe.
Sursa : DIICOT.
