Corabia trăiește, în această vară, cea mai gravă criză a Dunării din ultimele decenii. Astăzi, cota fluviului în dreptul orașului a coborât la -98 cm, o valoare care confirmă ceea ce localnicii, pescarii și operatorii economici din zonă spun de ani buni: Dunărea la Corabia este colmatată, iar autoritățile naționale responsabile nu au făcut nimic concret pentru a rezolva problema.
Un fluviu la o treime din debitul normal
Datele hidrologilor arată o situație de-a dreptul alarmantă. Debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a scăzut sub 1.900 de metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală a lunii iulie de aproximativ 4.700 mc/s – practic o treime din valoarea normală pentru această perioadă a anului. Specialiștii spun că nu s-au mai înregistrat asemenea valori de peste 20 de ani, iar prognozele pentru perioada următoare nu aduc vești bune: lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate din tot bazinul hidrografic al Dunării, inclusiv din Europa Centrală, indică o agravare a situației până la finalul lunii.
La Corabia, efectele sunt vizibile cu ochiul liber. Insulele de nisip s-au extins de la an la an, iar acolo unde odinioară trecea apa acum se poate merge pe uscat. Bărcile mici mai pot fi scoase pe fluviu, dar ambarcațiunile mari au rămas ancorate la mal, în mâl, fără posibilitatea de a ieși în larg.
Portul Turistic, o investiție de 3,5 milioane de euro, transformată în decor
Portul Turistic din Corabia a fost construit cu fonduri europene ca o poartă de intrare a orașului spre turismul fluvial, menit să aducă la Corabia navele de croazieră care circulă pe Dunăre. Astăzi, această investiție de milioane de euro este practic impracticabilă: turiștii pot ajunge la port doar cu mașina sau autocarul, niciodată pe apă, pentru că șenalul navigabil s-a mutat de mult pe partea bulgărească a fluviului, acolo unde adâncimea permite navigația.
Nu este o problemă nouă. Încă din 2019, reprezentanții administrației locale semnalau că navele de croazieră nu pot ajunge la Corabia din cauza colmatării Dunării și cereau, an de an, intervenția Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați pentru lucrări de dragaj. Șapte ani mai târziu, problema nu doar că nu a fost rezolvată, ci s-a agravat considerabil: acum, în plină criză de secetă, portul turistic a fost practic închis, iar navele de croazieră dacă ajung în zonă, la Turnu Măgurele sau Bechet, sunt nevoite să oprească și să transfere turiștii cu autocarul.
Barjele cu cereale, blocate la silozuri
Dincolo de turism, seceta lovește direct în economia reală a zonei. Județul Olt este unul dintre marii producători de cereale ai țării, iar o parte importantă a exportului se face pe calea cea mai ieftină: barjele de pe Dunăre, care încarcă direct din silozurile ridicate pe malul fluviului, la Corabia. Când nivelul apei scade sub un metru, barjele nu se mai pot apropia de mal, riscând să rămână blocate în nisip. În ultimii ani, în perioadele de secetă prelungită, operatorii silozurilor au fost nevoiți să găsească soluții alternative – transport cu tirurile sau cu trenul – mult mai costisitoare decât cel fluvial.
De ce nu se draghează Dunărea la Corabia
Explicația tehnică este simplă și cunoscută de ani de zile: înainte de 1990, o dragă lucra permanent în fața portului Corabia, menținând șenalul navigabil deschis. După 1990, lucrările de dragaj au încetat aproape complet pe acest sector, iar aluviunile s-au depus an de an, formând insule de nisip tot mai mari. Rezultatul este că șenalul navigabil s-a mutat pe partea bulgărească a Dunării, iar malul românesc, în dreptul Corabiei, a rămas colmatat.
Responsabilitatea pentru decolmatarea și dragarea Dunării revine exclusiv AFDJ Galați, regie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. De ani de zile, autoritățile locale din Corabia trimit solicitări către AFDJ pentru lucrări de dragaj, iar promisiunile privind achiziționarea unui utilaj de mare capacitate pentru dragarea Dunării au fost făcute în repetate rânduri. Deocamdată, rezultatele concrete la Corabia lipsesc, iar orașul continuă să piardă, în fiecare vară, atât turiști, cât și venituri din activitatea comercială legată de fluviu.
O criză care se repetă, an de an
Corabia se plânge în fiecare vară de aceeași problemă, iar instituțiile statului promit, tot în fiecare vară, soluții care nu ajung niciodată să rezolve fondul problemei. În timp ce Dunărea coboară la minime istorice, iar orașele riverane din Oltenia se confruntă cu porturi închise, bacuri oprite și nave blocate, investiția de milioane de euro făcută la Corabia pentru un port turistic modern rămâne, an de an, o bijuterie inutilă – frumoasă de privit, dar imposibilă de folosit pentru scopul pentru care a fost construită.
