Federația Sanitas a declanșat marți, 28 iulie, greva generală pe termen nelimitat în sistemul public de sănătate și asistență socială, după ce discuțiile purtate în ultimele săptămâni cu Guvernul, inclusiv o rundă de negocieri la Cotroceni, nu au dus la modificările cerute de sindicaliști. Protestul afectează aproape 500 de unități sanitare din toată țara și implică, potrivit estimărilor sindicale, în jur de 50.000 de angajați din sănătate și asistență socială.
Președintele Sanitas, Iulian Pope, a anunțat declanșarea grevei printr-un mesaj transmis dimineața, în care a precizat că revendicările angajaților „nu reprezintă privilegii”, ci țin de condițiile de muncă, salarizare și funcționarea sistemului public. Liderul sindical a mai spus că federația se confruntă cu presiuni și încercări de intimidare, susținând că unii manageri de spitale ar fi cerut liste cu numele salariaților care participă la protest, în vederea suspendării contractelor individuale de muncă.
Nemulțumirea principală vizează proiectul legii salarizării unitare, despre care sindicaliștii spun că a fost elaborat fără un dialog social real și că va reduce veniturile mai multor categorii de personal, inclusiv prin diminuarea sporurilor pentru condiții deosebit de periculoase în secții precum ATI, UPU, Anatomie Patologică, Psihiatrie sau TBC. Printre revendicări se numără menținerea sporului de tură la 15%, păstrarea sporului de 100% pentru muncă în weekend și sărbători legale, reintroducerea sporului pentru condiții de muncă și deblocarea angajărilor, având în vedere deficitul mare de personal medical din sistem.
Cu o zi înainte de declanșarea grevei, Ministerul Sănătății a anunțat propunerea de deblocare a 7.805,5 posturi în sistemul sanitar, în urma unei analize realizate împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că majoritatea solicitărilor Sanitas au fost, în opinia sa, soluționate și că a primit asigurări de la Ministerul Muncii, inițiatorul legii, că veniturile din sistem nu vor scădea, urmând ca aproximativ 80% din personal să înregistreze o creștere, iar restul să beneficieze de un mecanism de compensare până în 2031. Anunțul nu a determinat însă retragerea sindicatului din protest.
Odată cu declanșarea grevei, Ministerul Sănătății a cerut direcțiilor de sănătate publică din județe să monitorizeze activitatea unităților sanitare și să raporteze urgent orice incident sau situație de criză care ar putea afecta continuitatea serviciilor medicale pentru pacienți. Instituția a precizat că respectă dreptul constituțional al angajaților de a organiza acțiuni sindicale și că dialogul social rămâne baza identificării unor soluții echilibrate.
Peste 500 de spitale din țară asigură, pe durata protestului, doar urgențele și serviciile medicale esențiale, sindicaliștii susținând că pacienții nu vor fi lipsiți de îngrijirile de care au nevoie. Nu toate unitățile s-au alăturat însă protestului în aceeași măsură: la Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț cadrele medicale nu participă la grevă, iar la Buhuși liniile de gardă și urgențele sunt asigurate în permanență.
În județul Olt, curtea Spitalului Județean de Urgență Slatina, cea mai mare unitate medicală a județului, a devenit din nou scena protestelor, după ce pe 20 iulie angajații organizaseră deja o grevă de avertisment de două ore. Președinta Sindicatului Sanitas Olt, Roxana Dumitrescu, a atras atenția, în fața personalului adunat la spital, că efectele financiare negative ale legii vor fi resimțite și de medici, nu doar de restul personalului, și i-a chemat pe aceștia să se alăture protestului.
Sindicatul avertizează că protestul va continua până când Guvernul va relua dialogul real și va prezenta un proiect de lege construit împreună cu partenerii sociali.
