Deputaţii din Ungaria şi-au tăiat 40% din salariu, de la 1 iulie. În România, parlamentarii se pregătesc pentru majorări de mii de lei

Parlamentul de la Budapesta a decis, printr-un vot unanim al celor 189 de deputaţi prezenţi, reducerea cu 40% a veniturilor proprii, începând din luna iulie. Gestul vine la scurt timp după victoria categorică a partidului Tisza, condus de Péter Magyar, la alegerile parlamentare din aprilie, şi a fost prezentat de premierul conservator drept o chestiune de modestie pe care clasa politică trebuie să o asume într-un context bugetar tensionat.
Astfel, salariul de bază al unui deputat maghiar va scădea la 3.690 de euro brut pe lună. Decizia elimină şi rambursarea facturilor de telefonie mobilă, în paralel cu reduceri ale indemnizaţiilor pentru chiria birourilor, locuinţe şi personalul angajat de parlamentari. Potrivit majorităţii conservatoare, economiile obţinute echivalează cu un an întreg de cheltuieli de funcţionare a parlamentului. Măsura a fost legată de premierul Magyar de efortul de austeritate şi de lupta împotriva corupţiei, după ce şeful Autorităţii pentru Integritate a estimat că, în cei şaisprezece ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, corupţia a costat Ungaria cel puţin 186 de miliarde de euro.
Tabloul este complet diferit la Bucureşti. În timp ce deputaţii maghiari îşi reduc veniturile, parlamentarii români se pregătesc să încaseze, lunar, cu mii de lei mai mult. Noua lege a salarizării unitare din sectorul public, prezentată recent de ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, aduce majorări consistente pentru demnitari. Salariul net al unui parlamentar ar urma să crească de la 10.951 de lei la 14.391 de lei pe lună, o majorare de aproape 3.400 de lei pentru fiecare dintre cei 465 de senatori şi deputaţi. Preşedinţii celor două Camere vor ajunge la 17.988 de lei net, faţă de 13.993 de lei în prezent.
Creşterile nu se limitează la Parlament. Preşedintele României ar urma să aibă cea mai mare indemnizaţie, 19.188 de lei net, peste 3.650 de euro, în creştere de la 14.500 de lei. Premierul va încasa 16.789 de lei net, faţă de 13.764 de lei, iar miniştrii vor avea indemnizaţii de 15.014 lei net, de la 12.776 de lei în prezent.
Autorităţile susţin că legea nu vizează o majorare generalizată, ci o reaşezare a sistemului de salarizare bugetară, şi promit că niciun salariu aflat în plată nu va scădea. În realitate, sindicaliştii avertizează că aproape 40% dintre angajaţii statului vor rămâne cu veniturile îngheţate, în timp ce demnitarii primesc creşteri de mii de lei. Şefii mai multor parchete din ţară au criticat dur proiectul, acuzând că singura preocupare reală a iniţiatorilor a fost majorarea salariilor demnitarilor, în vreme ce aceştia cer constant moderaţie în cheltuirea banilor publici. Reprezentanţi ai cadrelor medicale şi ai poliţiştilor au transmis critici similare, semnalând că o parte importantă a angajaţilor din sănătate şi educaţie nu va beneficia de niciun spor.
În rândul parlamentarilor, reacţiile sunt împărţite. Unii deputaţi susţin că majorarea corectează o inechitate, argumentând că România are, comparativ cu alte state din regiune, indemnizaţii mai mici pentru aleşi. Alţii au anunţat că vor dona sumele primite în plus, în timp ce USR a propus îngheţarea salariilor parlamentarilor sau atenuarea creşterii prin reducerea sumei forfetare. Indiferent de tonul declaraţiilor, majorarea rămâne inclusă în forma actuală a proiectului de lege.